Dosar: Bistroe vazut din Germania

O colonie de rândunici de apă a fost prima victimă a vaporului excavator. Vaporul şi-a făcut drum printr-un banc de nisip de pe malul Deltei Dunării, unde îşi aveau cuibul păsările. Speriate, ele si-au luat zborul, lăsându-şi cuiburile goale.

Îndepărtarea păsărilor este apreciată de către membrii asociaţiei World Wide Fund for Nature (WWF) ca fiind doar începutul unei catastrofe ecologice mai mari. Excavatoarele plutitoare sapă aşa numitul canal Bastroe (lungime 9 km) prin partea ucraină a Deltei. Proiectul acesta ar putea distruge pe termen lung toate cele 400 000 de hectare de teren umed. Acest teren se numără printre cele mai importante sisteme ecologice din lume. Mlaştinile sale, porţiunile sale de papură, braţele de apă şi lacurile sale oferă celor 320 de specii diferite de păsări şi 70 de specii de peşti, printre care se numără şi nisetri de 8 metri lungime, o adevărată casă. Canalul Bastroe este proiectat astfel încât să uşureze Ucrainei accesul de la Dunăre înspre Marea Neagră şi să însufleţească astfel porturile uitate ale anilor 80 şi 90. Pentru a uşura accesul vapoarelor va trebui săpat şi braţul Chilia pe o distanţă de 170 km. Deocamdată accesul dinspre mare înspre fluviu se face prin canalul românesc Sulina. Acesta situatie, de fapt costă Ucraina sume mari de bani, datorită taxelor pe care trebuie să le achite României.

Dacă canalul va fi lărgit aşa cum este prevăzut, acest lucru va distruge direct locurile de depunere a icrelor, apreciază specialiştii WWF. Schimbările cursului de apă, micşorarea solului şi eroziunea malului vor putea distruge întreaga Deltă. Propunerile pentru trasee mai ecologice, cum ar fi folosirea canalului deja existent, dar mult prea puţin adânc Prorva, nici n-au fost luate în consideraţie de Ministerul Transporturilor din Ucraina. „Noi bănuim că se ascunde mai mult în spatele acestei strategii, decât pur şi simplu îmbunătăţirea transportului fluvial.”, a declarat Ulrich Eichelmann de la WWF, Austria din Viena. „Există anumite bănuieli cu privire la noi construcţii portuare. Se vorbeşte chiar despre construcţia unei conducte de petrol prin Delta Dunării. Dacă bănuielile se vor confirma atunci acest întreg paradis natural va fi distrus.”

Prietenii naturii speră însă într-o soluţionare ecologică a acestui proiect, mai ales că atât Comisia Europeană, cât şi guvernul românesc au intervenit în această problemă. Dacă nu se va ajunge totuşi la o înţelegere, atunci Ulrich Eichelmann se teme de distrugerea barajelor. „Pe întreaga lungime, Dunărea e ameninţată de diferite proiecte de extindere”, se plânge el. „Dacă acest atac al lobby-iştilor de transport fluvial nu va fi stopat, Dunărea va deveni dintr-un braţ pulsiv de viaţă al Europei doar un canal sărac ecologic.”
Ambasada României Berlin - 04.09.2004