Pe vreo 30 km, frontiera Romaniei cu Ucraina este facuta ciur. Pe Bratul Chilia, Romania nici macar nu mai are senal navigabil. Ieri, in zona Chilia-Periprava, cativa kilometri de fluviu au devenit proprietatea ucrainenilor. Ei si-au pus pe mijlocul apei o flota de drage cu care au inceput sa sape sub paza armata a salupelor granicerilor din nord. Mai grav este ca - la fel ca in alte parti de pe frontiera Chiliei - constructorii Canalului Bastroe au intrat pe teritoriul Romaniei fara nici o problema. Ba, mai mult, ieri, ucrainenii au continuat actiunile de dragare intrand in apele aflate in competenta Romaniei. Cei din zona Bratului Chilia spun ca au senzatia ca nu mai fac parte din Romania: "Suntem ca si cum am fi trecut, cu tot cu case si acareturi, in stapanirea ucrainenilor". Kilometrul fluvial 36 este un cot de fluviu langa ostrovul Cernovca. Acum ceva vreme, granita era intre insula si teritoriul Ucrainei. Acum frontiera s-a mutat. E la vreo 500 de metri, intre ostrov si Romania. Pe fluviu e o armada de vapoare cu pavilion galben-albastru. Multe sunt dragi care pregatesc Canalul Bastroe. Scot tone de nisip si il incarca in barjele care asteapta la coada. Langa ele e o salupa a granicerilor ucraineni. Soldatii au PM-urile la vedere si fileaza traficul romanilor prin binoclu. Lipita de malul romanesc sta o barcuta cu girofar a Politiei de frontiera, care monitorizeaza lucrarile. Prin boschetii de pe mal, mai sunt si alti politisti care spioneaza flota ucrainenilor. Ei insa n-au ce sa faca altceva. "Atunci cand dragele ucrainene se muta si intra pe teritoriul nostru, noi avertizam si sonor, si luminos, dar pe ei nu-i intereseaza. Isi continua inaintarea cu navele lor mari, iar noi trebuie sa ne retragem, fiindca riscam sa ne bage barca la fund", povestesc ofiterii de la Sectorul PF Chilia. Ei spun ca, de la inceputul constructiei Canalului Bastroe, au fost raportate zeci de incalcari ale frontierei. Conform Tratatului romano-ucrainean, granita intre cele doua tari se afla pe mijlocul senalului navigabil. Numai ca ucrainenii au intrat cu vasele lor in apele teritoriale romanesti fara a le pasa de avertismentele disperate ale politistilor de frontiera din Romania. "Daca era invers, adica sa intre vreunul de-al nostru la ei si sa mai si lucreze acolo, nu ca il arestau. .. Il topeau direct", vorbesc cei din zona Chilia. Aici, cei mai multi sunt pescari. Sunt nervosi, fiindca lucrarile ucrainenilor le-au gonit pestele, iar geamandurile flotei ucrainene plasate in apele noastre le-au rupt plasele. "Cei din Guvern tot promit ca vor rezolva situatia. Numai ca aici nimeni nu face nimic. Asa ca ne-am hotarat sa mutam singuri balizele lor cu barcile noastre. Ne vom face singuri dreptate", spun pescarii de pe Bratul Chilia. Ei au anuntat ca "baliza 36 nu mai are viata multa". Prima oara, aceasta a fost pusa de "vecini" la 5 metri de malul nostru, in zona Periprava. In doar o zi, a terminat toate plasele pescarilor. Furiosi, oamenii au luat barcile si au remorcat geamandura la 30 de metri de teritoriul nostru. Ieri, "baliza 36" era din nou la 5 metri de malul romanesc. Asa cum povestesc politistii de frontiera, metodele ucrainenilor care lucreaza la Bastroe sunt deosebit de agresive - ei ori intra cu totul in apele Romaniei, ori muta direct granita. Intre kilometrii fluviali 34 si 37, balizele dragelor (care reprezinta locul de ancorare) sunt impinse in apele noastre. Pe aici nu se mai poate naviga si, conform legilor internationale, "initiativa" constituie o infractiune grava. La fel, alta infractiune este mutarea frontierei. Acest lucru s-a intamplat in zona orasului Valkovo (km fluvial 17), unde ucrainenii au mutat senalul navigabil cu vreo 300 de metri. Asa s-a mutat si frontiera. In prezent, in ciuda protestelor Bucurestiului, ucrainenii isi vad linistiti de treaba. Bratul Stambulul Nou (Bastroe) este finalizat. Canalul este deja folosit de navele mari de pasageri, iar la intrare vecinii au arborat un imens drapel galben-albastru. Mai mult, partea ucraineana continua sa calce in picioare autoritatea statului roman. Vecinii isi continua dragarea pe intreg Bratul Chilia, incalcand astfel un alt punct al Tratatului romano-ucrainean, care specifica faptul ca orice lucrare in apele internationale ale Dunarii trebuie aprobate de ambele tari. Ieri, la ora 10, la kilometrul fluvial 53 draga ucraineana "Danube" continua linistita sa sape Canalul Bastroe catre portul Reni. (Adevarul)
România și Bulgaria au o istorie strânsă, dar nu lipsită de asperități. În lupta pentru autonomie și independență din perioada otomană, bulgarii au fost sprijiniți de români care, mai departe de Istanbul, au fost mai greu de controlat de turci. Patrioții bulgari și-au găsit adese refugiu în Muntenia. Însă după cucerirea independenței celor două țări, au fost în repetate rânduri pe poziții adverse și au participat în războaie una împotriva celeilalte. În timpul comunismului, ambele țări au făcut parte din grupul pro-moscovit și li s-a impus o prietenie forțată. Abia după 2000, când ambele țări au intrat pe aceeași foaie de parcurs în aderarea la Uniunea Europeană, politicienii din România și din Bulgaria și-au sincronizat pozițiile și agenda, între București și Sofia existând în prezent un acord total pe cele mai importante dosare. Falsa prietenie din comunism extrase din presa de la Sofia De la sfârșitul celui de-al doilea război mondial până în 1989, Bulgaria și România făceau parte d...
Ungaria este o țară în care zona de câmpie este predominantă, ceea ce face ca pe lângă terenuri agricole de mare calitate - îndeosebi în nordul țării - să aibă relativ puține resurse minerale, acestea din urmă fiind, de regulă, asociate cu relieful muntos. Principalele resurse naturale ale Ungariei sunt : bauxită, cărbune, petrol, gaz natural, uraniu, lignit și minereu de fier. În sectorul agricol și piscicultură, Ungaria are terenuri valoroase pentru cereale, struguri, șeptel și piscicultură. Dunărea și principalii săi afluenți, precum și Lacul Boloton fac din Ungaria un mare producător de pește, deși este una dintre puținele țări europene care nu au ieșire la mare. Cele mai cunoscute vinuri ungurești sunt Tokaji /Tokay, Badacsony, Eger, Pecs, Sopron, Tolna, Csongrád ș.m.a.
1.15.1 Resurse minerale - au fost prospectate peste 90 tipuri de resurse minerale (cca. 8 mii zăcăminte, din care cca. 60% sunt în exploatare). - Resursele energetice: rezervele de cărbune sunt estimate la 47,1 mld. tone, zăcămintele carbonifere sunt concentrate în Doneţk (50 mii km.p.), Lvov - Volâni (10 mii km.p.) Dnepr, Nadnistrianşcina, Predkarpatie, Zakarpatie (cărbune brun). - Zăcămintele de ţiţei au fost prospectate în regiunile Dnepropetrovsk-Doneţk (114 mii km.p.), Predkarpatie, Dnepro-Doneţk, Marea Azov si Marea Neagra şi sunt evaluate (1 ianuarie 2002) la cca. 247 mil.tone. Circa 60% din zăcăminte se află la adâncimi de peste 5000 m. Zăcăminte de minereu de fier (evaluate la 28 mld. tone) se gasesc în bazinele Dnepropetrovsk (Krivoi-Rog) si Kerci. In 2001, Ucraina a extras 54,8 mln. tone minereu de fier (faţă de 105 milioane tone în 1990). Alte zăcăminte : titan, mercur, polimetal, nichel, bauxită, cupru, magneziu (2,5 mld. tone, locul al doilea du...
Resurse naturale: bauxită , cupru , aluminiu , zinc , cărbune , cherestea , teren arabil video - Bulgaria - este cea mai săracă țară din Uniunea Europeană cu adevărat săracă? Utilizarea terenurilor: Terenuri arabile: 43% Randamente permanente: 2% Pășuni permanente: 14% Păduri : 38% In extenso Bulgaria este o țară bogată în diverse resurse naturale. Printre cele mai importante sunt: Terenuri arabile: Bulgaria dispune de o cantitate semnificativă de terenuri fertile, care sunt potrivite pentru agricultură. Țara este cunoscută pentru producția de diverse cereale, fructe și legume. Minerale: Bulgaria este bogată în minerale precum cărbunele, cuprul, plumbul, zincul și aurul. Aceste resurse contribuie în mod semnificativ la economia țării. Aceste resurse sunt exploatate și utilizate industrial în economia locală. Țara are un sector minier bine dezvoltat care extrage aceste minerale atât pentru uz intern, cât și pentru export. Cărbunele este o sursă importantă de ener...
https://infovizualgraf.blogspot.com/2023/06/video-calls-in-europe-general-statistics.html APELURI VIDEO ÎN EUROPA (STATISTICI GENERALE) Dintre serviciile electronice, utilizarea apelurilor video este relativ echilibrată la nivel european. În medie, doi din trei europeni folosesc astfel de servicii – comparativ cu 1 din 4 în urmă cu zece ani. Cea mai scăzută rată de utilizare este în Polonia, unde, totuși, peste 50% din populație folosește apeluri video cu o oarecare frecvență. Persoane fizice - utilizarea internetului - video calls [ISOC_CI_AC_I__custom_6557362], Eurostat Apelurile video sunt o formă de comunicare care utilizează internetul pentru a transmite semnale audio și video între două sau mai multe dispozitive. Apelurile video pot fi utilizate în diverse scopuri, cum ar fi chat-uri personale, întâlniri de afaceri, educație online, telemedicină și divertisment. Incidența utilizării serviciilor de apel video crește pe măsură ce sunt dezvoltate servicii care pot utiliza/facilita a...
La prima vedere, limba ucraineană seamănă enorm cu limba rusă. Pentru cei care nu o vorbesc nici pe una, nici pe cealaltă este greu să îți dai seama în ce limbă se vorbește, atunci când se vorbește. În scris, evident, dificultățile sunt și mai mari, dat fiind că ambele se scriu cu caractere chirilice. Însă pentru lingviști și pentru cei care cunosc cele două limbi, plus poloneza, asemănarea dintre ucraineană și rusă nu mai este așa de mare. Sau: limba ucraineană seamănă cu limba rusă aproape în aceeași măsură în care seamănă și cu poloneza. Gramatica și fondul lexical de bază prezintă aceleași similitudini. Diferența majoră este că pronunția limbii ucrainene, vocalele și unele forme verbale, au fost influențate de pronunția rusească în cei 300 de ani de dominație moscovită și îndeosebi după apariția radioului și a televiziunii. Vedem un fenomen similar și în Republica Moldova, unde accentul diferă față de Moldova de dincoace de Prut și apar unele vocale specifice limbii ruse. Infl...
video - cazacii dunăreni, documentar realizat de un post de televiziune ucrainean Aşezarea ucrainenilor în Dobrogea (în Delta Dunării şi în zonele limitrofe) este legată de unele din cele mai tragice momente din istoria Ucrainei: distrugerea şi lichidarea, în anul 1775, de către ţarina Rusiei, Ecaterina a II-a, a Sicei Zaporojene, leagănul secular al năzuinţelor de independenţă şi libertate a poporului ucrainean. Pentru a se salva de represalii, circa 8000 de cazaci zaporojeni se stabilesc, cu încuviinţarea Înaltei Porţi, în zona Deltei Dunării. Aici, la Dunavăţul de Sus, ei organizează în anul 1813, tabăra militară "Zadunaiska Sici", care a funcţionat 15 ani, când a fost desfiinţată de către turci. Spre acest tărâm al salvării, populat la început de cazaci, se îndreaptă până în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, grupuri de ţărani din regiunile de sud ale Ucrainei, pentru a scăpa de iobăgie şi de recrutarea în armata ţaristă. Ei întemeiază localităţi, construiesc biseric...
sursa: revista CULTURA - România, cel mai instabil stat din Europa ultimelor decenii Alegeri parlamentare în statele europene Până la sfârșitul lui 2023 vor mai avea loc alegeri în Olanda (unde guvernul a căzut și au loc anticipate) și în Polonia (la termen) În 2024 sunt programate alegeri parlamentare în mai toate țările est-central europene, inclusiv în România și în Ucraina. (În Ucraina este posibil ca ele să fie amânate din cauza războiului provocat de invazia rusă). În 2025 vor avea loc alegeri parlamentare în Marea Britanie, Irlanda, Germania, Cehia și Albania. 2026 se anunță un an cu alegeri parlamentare în Rusia, Portugalia, Bosnia și Herțegovina. În 2027 este termenul pentru alegerile din Franța, Italia, Spania, Grecia (în toate au fost alegeri în prima parte a acestui an), plus Polonia și Olanda.
Comentarii
Trimiteți un comentariu