Despre Delta Dunării se vorbeşte ca despre un tărâm mirific. Paradisul Deltei e explorat însă mai degrabă de străini. Pe ei, şi mai puţin pe români, îi fascinează satele izolate, în care liniştea e tulburată doar de păsări. Liniştea Deltei e mai nou tulburată de proiectul canalului Bâstroe.
Ecologiştii protestează
Organizaţiile ecologiste internaţionale protestează faţă de intenţia Ucrainei de a construi un canal navigabil prin mijlocul Deltei Dunării.
Autorităţile ucrainiene intenţionează să reamenajeze un canal navigabil pe braţul Bâstroe al Dunării, pentru ca navele ucrainene de pe fluviu să poată avea acces la Marea Neagră fără să mai folosească canalul românesc Sulina. Astfel, Kievul ar economisi sumele uriaşe cheltuite în prezent pentru tranzitarea canalului românesc.
Construirea acestui canal a stârnit până în prezent puternice reacţii critice din partea organizaţiilor ecologiste internaţionale, care au dezvăluit că acesta va afecta grav ecosistemul Deltei Dunării şi va pune în pericol zeci de specii de peşti şi de păsări migratoare aflate pe cale de dispariţie.
Multe zone vor deveni uscate, peştele va fi mai puţin, iar unele specii de păsări pe cale de dispariţie sunt în pericol.
Directorul Institutului Naţional "Delta Dunării", Remulus Ştiucă
Trei organizaţii ecologiste de prestigiu - World Wildlife Fund, Birdlife International şi Wetlands International - i-au cerut recent preşedintelui ucrainian Leonid Kucima oprirea lucrărilor la canal, declarând că acesta ameninţă întreaga biosferă a Deltei Dunării.
Directorul Institutului Naţional "Delta Dunării", Remulus Ştiucă, atrage atenţia că amenajarea Canalului Bâstroe poate afecta pădurea seculară Letea, dar şi colonia de pelicani de lângă Periprava.
Reprezentanţi ai Ministerului de Externe al României le-au cerut omologilor ucrainieni date despre Canalul Bâstroe. Dar fără rezultat: autorităţile de la Kiev au declarat recent că nu au nici un motiv să renunţe la construirea canalului.
Canalul Bâstroe
Prima fază a refacerii canalului lung de aproape 170 de km urmează a fi terminată până pe 24 august, Ziua Independenţei Ucrainei. Pentru asta ar fi necesari aproape 15 milioane de dolari. Apoi canalul ar urma să fie adâncit, ceea ce ar costa alte 26 de milioane.
Canalul ar putea prelua aproape două treimi din numărul navelor care folosesc acum canalul românesc Sulina, datorită tarifelor reduse şi distanţei mai mici de parcurs între Marea Neagră şi porturile ucrainiene.
Compania ucrainiană de navigaţie pierde anual aproape 2 milioane de dolari din cauză că nu poate folosi acest canal între Dunăre şi Marea Neagră.
Amabasadorul ucrainian Natalia Zarudnaia susţine că ţara sa cooperează de doi ani cu UNESCO pe tema proiectului privind Delta Dunării şi că ar îndeplini toate recomandările referitoare la protecţia rezervaţiei.
Delta Dunării
Delta Dunării se întinde pe aproape 6.000 de kilometri. Ocupă 2,5 la sută din suprafaţa României şi este a treia în Europa, ca dimensiune, după Volga şi Kuban.
Este una din cele mai mari zone umede din lume, protejată de Convenţia de la Ramsar privind zonele umede, acestea fiind de asemenea protejate de UNESCO.
Aici se află şi cea mai întinsă zonă compactă de stufăriş de pe planetă - peste 1.500 de Kmp.
Ca habitat al păsărilor de apă, în Deltă se găsesc 30 de tipuri de ecosisteme şi cea mai mare colonie de pelicani din Europa.
Comentarii
Trimiteți un comentariu