Intenţia Ucrainei de a construi un canal navigabil pe Dunăre datează din 2001: primele lucrări au atras şi primele proteste din partea organizaţiilor ecologiste internaţionale.
În 1991, Delta Dunării era declarată rezervaţie naturală, aflată în patrimoniul mondial Unesco. Pregătirile pentru construirea canalului Bâstroe au început zece ani mai târziu, în octombrie 2001, o dată cu lărgirea porţiunii navigabile a cărei mărime s-a dublat, ajungând la aproape 6 metri. Autorităţile ucrainene şi-au motivat acţiunea prin reducerea cheltuielilor de navigare şi a şomajului. Ministerul transporturilor de la Kiev afirma atunci că trecerea navelor prin România aduce pierderi statului, de peste un milion de dolari. După primele lucrări, au apărut o serie de reacţii internaţionale.Fondul mondial pentru natură, Birdlife international şi Wetlands International s-au opus în nenumărate rânduri susţinând că lărgirea canalului va reduce cantitatea de apă potabilă a României, iar poluarea va creşte punând în pericol speciile existente din deltă. Fondul mondial pentru natură spunea că Ucraina nu a ţinut cont de expertizele ştiinţifice şi de prevederile statutului de rezervaţie naturală a biosferei Dunării. Organizaţiilor neguvernamentale şi ecologiste care au protestat faţă de această decizie a guvernului, de la Kiev li s-au alăturat atât state precum Germania, SUA cât şi Consiliul Europei, Uniunea Europeană. Reacţionând cu întârziere, România a cerut anul trecut efectuarea unei anchete cu privire la efectele construirii canalului. Recent, ministerul afacerilor externe şi-a declarat intenţia de a acţiona în instanţă firma germană constructoare, căreia îî poate cere despăgubiri pentru acţiuni în aduna biosferei din zona Mării Negre.Pe lângă beneficiile aşteptate de partea ucraineană, aceasta are la rândul ei de suferit de pe urma acestui proiect canalul va reduce delta ucraineană cu 5.600 de hectare.
Naomi Căpăţână - BBC, via Lumea romanilor
Comentarii
Trimiteți un comentariu